DE CE IAR ... DE CE DA.... DE CE NU.... PANA CAND...

Experienta este un lucru minunat: iti permite sa recunosti o greseala atunci cand se repeta.......

Mi s-a intamplat adesea sa regret sa imi para rau... dupa: oameni, momente, lucruri, trairi...

Am inteles cel mai adesea ca ce s-a dus e bun dus, insa experienta mi-a demonstrat ... ca oamenii de mai intorc... daca nu au murit... ca momentele se creeaza daca le doresti... ca lucrurile pot fi inlocuite cu alte lucruri... iar trairile sunt cel putin ciclice daca crezi in ele...

Asa am ajuns sa cred ca atunci cand nu mai e nimic ... exista inca speranta... .

Am invatat astfel:
- sa iubesc oamenii .... desi cel mai adesea te dezamagesc;
- sa apreciez momentele ... desi de multe ori cele mai placute, dupa ce se consuma devin aminti urate;
- sa folosesc lucrurile potrivit cu destinatia lor... sa ma bucur de ele cat sunt si sa ma asigur ca nu devin de neinlocuit;
- sa simt ca traiesc... si asta insemna si nefericire sau suferinta... dar oricat nefericita ar fi viata sa ma bucur de rasaritul soarelui, de fulgii de zapada ce iti uda fata, de o noua zi de viata, de un nou an.... desi imbatranesti.

DE CE IAR?

Pentru ca din ele imi este formata viata.....

DE CE DA?

Daca nu as crede in viata nu as mai crede in nimic......

DE CE NU?

Pentru ca nu trebuie sa te lasi infrant, si sa crezi in DA ...

PANA CAND ?

Pana piere orice speranta.....

.... si toate astea deoarece nu trebuie sa iti fie frica de infrangeri ... si toate astea pentru ca in viata cat traiesti poti pierde o lupta insa nu si un razboi ... infrangerile pot cladi victorii.

Viata e frumoasa !

... doar sa lasi o urma a destinului tau.