CONSTANTA, RACEALA SI ALTE CELE ..........

... dupa luni de zile, aproape 5, am fost la Constanta, insotit de Codruta si Dumitru eram s-a sarbatorit ziua de nastere a lui Ion, al doilea frate in ordinea aparitiei....

asadar Constanta... v-am zis ca am stat un si jumatate in acest oras dupa terminarea liceului... nu cred si nu acum momentul sa va zic, insa e important sa stiti ca imi place acest oras si nutresc speranta ca voi prinde ziua in care va fi acel port frumos la marea negra cochet si comopolit...

in fine cu ajutorul anei ce a fost amabila si ne-a dus cu masina am ajuns cu bine... io putin defect ca racisem intre timp ...

mi-e drag cand ma vad cu cei mai mari, adica fratii... ma simt ca bine de obicei... si pentru mine e o ocazie de a reimprospata amintiri si intamplari de cand eram main tanar... e o cazie de a vedea o alta lume, deoarece trebuie sa stiti ca si ion in buna traditie a familiei este sociabil iar musafirii lui sunt foarte diversi ... de la colegi de munca (el e politist) pana la basarabeni su care s-a imprietenit foarte bine si persoane mai in varsta chiar pensionari ca nea Fanica care are o gradina in curtea unei geamii ...

deh el sta la casa iar asta este culoarea strazii si a mediului in care traieste... si in costanta exista culoare, sau mai bine zis multiculturalism, prin machedoni, tatari, turci, greci... si nelipsita invazie de moldoveni, ca peste tot, exponatil de aici fiind Petre, un sofer de meserie foarte vesel si de treaba, lipicios ca orice moldovean, este din Botosani si dupa foarte multi ani de lucru e plin de povesti foarte amuzante...

nici plimbarea pe faleza nu a fost mai prejos... mi-a placut, chiar daca erau doar niste muzicieni amarati si un desenator.... cam de carciuma... insa ma bucur ca asemenea activitati se desfasurau pe faleza...

racit fiind a trebuit sa ma tratez ... si m-am tratat cu tuica, votca, tuica, visinata.... ciorba de gaina cu taitzei de casa, ciorba de potroace, pastrama de oaie si alte specialitati de oaie si ceva scrumbie cu pui pe sticla noroc :)))

pe scurt cam asta fu la constanta...

aaaa era sa uit in poza alb negru, in brate la doamana cu batic (adica mama) sunt eu ;) cand eram mic....

Knocked Up ....

Iar m-a uitat la un film, in miez de noapte de data asta... dupa ce am desenat ceva si am fumat o narghilea... dupa ce am simtit ca nu-i mai pot da nimic foii de desen m-am gandit ca ar fi bun un film si am luat unul la intamplare... o comedie haiosa despre aparitia pe neasteptate a unui copil in viata unor oameni..

deci aveam toate motivele sa ma infing in el... zis si facut, am ras de unul singur ca dormea Codruta... iar conflictele si tabuurile in aceste situatii se pare ca sunt clasice si soarele nu cunoaste situatii noi...

in rolul sotului un tip iresponsabil si vesel... aparent iresposabil, deoarece ca si in viata un asemenea eveniment nu e lipsit de insemnatate si aduce dupa sine ceva modificari...

deci e de vazut daca va parioneaza comediile in general si subiectul copiilor in special...

am ras ata de mult si cand credeam ca s-a terminat cu rasul un tip se ridica in fata mea, desi eu eram singur in casa... era filmat in sala =))

de saptamna trecuta nu v-am mai zis ca am cautat case si spatii pentru carcimui.. ca am isit la teatru (alex si moris la teatrul mic) unde mi-a placut.. ca m-am petrecut.. si etc.. ca nu prea am chef de scris in perioada asta

misha

VA, VIE ET DEVIENS.... sau cum am vazut un film la ora 5:15 azi de dimineata

... toti avem un ritm ... sau mai bine zis, cred ca aproape toti avem un ritm... acesta afirmatie poate avea caracter general.. si daca iesim din el se poate intampla ceva cu caracter special...

pe la 5 si ceva cum va ziceam, m-am trezit ca nu mai puteam dormi... lucru ce devenise clar dupa ce cu vreo 30 de min inainte ma trezisem... si fara pic de somn, fara televizor... fara chef de a face ceva care sa implice activitate fizica, am baut o gura de lapte din frigider si am optat pentru: va, vie et deviens... sau cum as traduce eu: pleca, traieste si transormate (fate)...

pe canapea cu filmul recomandat de dobrovolschi acu vreo 2-3 zile si facut cadou de dumitru, gasisem o activitate care in caz reantalnire a somnului sa nu-l impiedice... lungit pe canapea in fata laptopului am sta pana la 7 si dimineata... alesesem sa ma uit la el ca, auzindu-l pe dobrovolschi cum la descris.. cum ca e un film trist.. mi-am zis sa il vad singur pentru a o menaja pe codruta de eventuale violente sau tristeti.. grija de tata fata de iubita insarcinata...

nu as zice ca m-am binedispus din cauza finalului... desi a contribuit in oarecare masura... ce m-a bucurat a fost mesajul filmului, felul in care o mama se gandeste sa dea copiilor ceva mai mult decat ce are sau ce a devenit, ca si ivel social...

incluzandu-ma si pe mine... cele cinci exemple din familie nu sunt departe de adevaru mesajului transmis in acest film, ma bucur ca nu am trecut prin ce a trecut eroul din film... banuiesc, din pacate, ca sunt poate chiar milioane de copii.. de oameni ce au drame asemanatoare celei din film..

m-am emotionat, aproape am lacrimat... si mai presus de orice m-am bucurat, la sfarsitul filmului eram bucuros si plin de pofta de viata... izvorata din speranta transmisa de mesaj, din fumuseta acestuia...

uitativa daca doriti va pese, daca doriti sa deveniti prin transformare oameni maio buni ...

ps sunt mandru de faptul ca un roman: radu mihaileanu e autorul acestui film

CE SE MAI INTAMPLA....

sa-mi reintru in ritm, in ritul screrilor pe blog, macar dupa weekenduri...

vineri, lebede, da ! doua lebede in dambovita la podul din unirii, mare mi-a fost mirarea sa observ ca lumea se uita de pe pod la doua lebede ce isi expuneau periodic fundul cautandusi mancare prin dambovita...

nu as fi stiut ca daca vezi lebede vineri o sa ai un week-end placut ... acum luni, pot sa spun ca a fost un w-e bun...

dupa lebede... am ajuns la o galerie a ministerului de interne unde trebuia sa participam la vernisajul unei expozitii a tatalui unui coleg de al lui dumitru si anume Dl. Ion Haloiu...

straniu vernisaj... majoritatea lucrarilor mi-au placut... mi-au placut culorile, mi-au placut doua tipuri de lucrari... cele referitoare la bucurestiul romantic... si unele inedite, in care erau reprezentati niste interpreti de muzica...

nu mi-au placut o parte din oamenii de acolo... desi m-am bucurat intr-un fel ... zic asta deoarece din motive necunoscute mie au intrat la expozitie si niste oameni ai strazii care s-au grabit sa bea cateva pahare de sampanie si sa manance cateva piscoturi... da rapid !

... au aruncat totusi si niste priviri lucrarilor... macar atat... artistul la prima vedere parea interesant din pacate a trebuit sa plec repede de la vernisaj si m-am conversat putin cu el.. desi as fi vrut sa interactionez mai mult... poate cu alta ocazie ne vom cunoaste mai bine...

mai erau niste domni care pareau extrem de amarati... cam ca oamenii strazii si care am intales ca sunt tot pictori... poate chiar profesori.. trist, desi cred ca un efort minim de cativa zeci de lei pe care si-l permite oricine iti poate da un aspect civilizat chiar daca sunt haine second-hand...

una peste alta mi s-a facut dor de desenat si am sperat ca voi desena in week-end ... dar nu m-am adunat suficient cu timpul pentru a face acest lucru...

am realizat ca spatiul din cafenea este mai bun decat din galerie... lucru confirmat si de fiul artistului ce imi povestea de expozitii in restaurante care au succes... am realizat in acelasi timp ca este greu totusi sa vinzi fara publicitate...

o alta activitate a acestui week-end a fost vizualizatul caselor... si am realizat ca exita nenumarate spatii lasate de izbeliste, case neangrijite defel... tone de proprietari ciudati, toti proprietarii au impresia ca primesc prea putin... mai ales ca majoritatea nu ofera nimic, am mai aflat ca poti gasi o locuinta decenta si intr-un subsol... desi pare ca locuiesti in beci..

in fine... am descoperit ca sunt deja mii de persoane care traiesc din chirii si nu o duc deloc rau...

... si am si iesit in oras de mai multe ori, i-am revazut pe mirela si gabi ... si sunt la fel de dtaguti ca atunci cand i-am cunoscut, ca este plin si in el comandante cel nou... ca papillonul din bucuresti mai exista si e buna mancarea la ei... ca daca tii se pune pata duminica seara poti sa fii eficient si sa cumperi o masina de spalat asa la inchiderea magazinului...

ca mergi prin bucuresti si poti sa gasesti la ateneu un copacel in care cresc vabiute

si peste toate, un week-end plin si dragut plin de speranta pentru un apartament fain

pup

un sfarsit.... UN INCEPUT

oooo de cand nu am mai scris... de cand nu am mai vorbit cu voi... cate s-au mai intamplat cate au mai trecut, asadar... ramasesem la ecografii si alte cele ale sarcinii...

asta inseamna vreo 3-aproape 4 saptamani de cand nu am mai dat nici o veste... intre timp: s-a discutat si redisctat in preajmamea despre stutul de tatic/sot, s-a mers la colindat, putin la ski, a fost revelionul care a durat 6 zile, m-am intors la bucuresti, azi e prima zi de munca ...

sa incepem prin a povesti despre statutul meu de tatic, so!... in acesta perioada de cateva saptami am constat ca acest subiect este de mare interes... ca sunt multe persoane care isi doresc copii, ca sunt si mai multe persoane care se tem sa aiba copii... ca a avea copii e o tragedie in privinta viitoarei vieti sociale...

cred ca daca nu as fi avut frati mai mici si nepoti mi-as fi pus traista in spinare si as fi fugit...

insa pe zi ce trece imi dasu seama ca nu e asa ca sunt langa o femeie de un caracter exceptional... ca vom creste un copil normal si in acelasi timp deosebit datorita felului nostru de a fi, a experentei de viata ... un copil ce va pendula intre mare si munte intre brasov si gura humorului....

sunt atat de multe scenarii si opinii mai ales sumbre in privinta unui copil incart ai zice ca e o cazna si nu o bucurie...

in fine mai departe...

am mers iar cu colinda, iar din gasca din liceu am ramas doar eu insa a fost bine intrucat dintre humorenii din bucuresti ne-am strans o gasca draguta si a fost o colinda faina ce a durat pana dimineata aproape... nu s-a mai terminat la marius acasa si nici lucian nu a fost prezent, nu ainceput de la boca insa a fost frumos si cu inceputul de la Tibi, nu am reusit sa mai ajungem la mine ... dar dupa o zi am trecut si pe la mine.. deh asta a fost la anu cica o a fim si mai multi...

desigur ca vom fi si mai multi intrucat v-a fi si un bebe :P

am bagat si ceva ski... si asa cum ma asteptam conditia fizica cam de kka, insa nu e o cauza pierduta deoarece inca ma mai tin balamalele...

gura humorului arata foarte bine cand este nins ... lumea cea dintodeauna de sarbatori, venita acasa de craciu... doar codruta a lipsit si as fi dorit-o langa mine sa mergem impreuna la colind dar asta este nu s-a putut anul acesta...

vremea a trecut si mi-a venit si iubita... inainte de ea au ajuns si piratul, bogdan, alina, oana, gandacelul bubu si monica... au ajuns cu o zi mai repede si au inghetat de frig ca nu apucasem sa vorbesc cu anca...

sambata am pedalat intre cumparaturi si cazat prieteni... terminand cu aceasta taravura duminica cand a venit si mirecea cu dana...

revelionul mai plin ca anul trecut si mai frumos... cel putin pentru mine ...plin de peripetii de tot felul... de la crapat cazanul in baie sau plesnit tevi ca nu a facut nimeni dush... la epopea cumpara oaie cand in ajun de anul nou ciobanul un vecin de al acncai ne astepta sa alegem oaia... io i-am trimis pe bogdan si piratul ca la oi nu ma pricep... si am sfarsit prin a fi chemat si eu ca sa rezolvam cu oaia...

vecinul, un om mai invarsta cam la 60 de ani minim a luat o lampa electrica ne-a invitat in staul ... unde nu mai avea decat vreo cateva io.... ca renuntase dupa cum spunea ca la anii lui nu mai poate, vroia sa ne recomande un carlan ... si dupa ce alergam oile prin stalul vreo cateva minute prinde carlanul, ma cheama sa il verific, adica sa pun mana pe el ... ce naiba sa observ, in fine merge piratul pune mana... merg si eu la oaie pun mana... ma dau inapoi cativa pasi... iar bogdan zice: ma io nu mai vreau sa il mananc .. mi-e mila de el saracul.. io ma uit cu atentie la el era alb cu o pata ovala negra in frunte, acolo unde poate ii vor creste coanele in frunte... si m-am gandit ca ceva nu e bine, ca si mie imi pare rau sa luam viata unei fapturi in ajun de anum nou ca e pacat si e rusinos mai ales ca aveam prea multa mancare...

l-am lasat pe berbecut in viata... simtindu-ma vinovat de deranjul creat acasa la cioban ma gandesc sa ii cumparam niste produse, il intreb daca are niste branza, samantana si lapte... si saracul intelege ca avem nevoie neaparat de niste branza si vine cu un baton cu branza de burduf :)) :)) :)) saracul ... era gata sa ne dea mancarea din frigider, reiau explicatriile si ne ducem in pivnita de unde scoate ciobanul barbanta cu branza de oaie... o nebunie, mai ales pentru mine care sunt un mare amator de asemenea bunatati... ne-am ales si cu un ceaun de tuci pentru mamaliga...

pregatirea revelionului... domle ce sa zic.... cam nashpa stateam la capitolul gospodine deoarece toate se dadeau lovite cand venea vorba sa aranjeze niste platouri pe masa, am avut noroc cu alina prietena lui robert, din grupul celor patru care din pacate nu au mai participat si la petrecere.... mi-a fost cam jena ca saracii nu au stat mai defel la petrecere iar ion seara de revelion au adus si o gramada de mancare au aranjat frumos masa.... si au plecat din cauza fumului si a betivanelii generale, pacat ca sunt oameni fani si de treaba..

de obicei de revelion ma abtin pana la ora 12 de la orice exces de alcool ... iar mai cu seama acest revelion m-am abtinut pana atunci, pentru codruta in special mai aveam un cadou... pe care l-am pitit in buzunarul de sus al salopetei de ski.. a nu v-am zis de revelion m-am echipat cu salopeta de schi camasa rosie cu patratele si palaria mea :)))

sa revenim la pitit cadouri ... la ora 12 codruta si cu mine pana acum sarabatoaream primul revelion impreuna... am cautat 2 pahare de sticla, deoarece restul aveau de plastic, am adus sticlele de sampanie... am umplut paharele cu sampanie am ciocnit, am baut iar am ciocnit... la fel si codruta dar timid... ia io ii tot spuneam sa goleasca paharul... si nimic ... hmmm noroc ca dupa ce am ciocnit cu toata lumea s-a cantat melodia ai cu cine-i nascut in ... si s-au luat lunile la rand, in noiembrie am urcat cu codruta pe o canapea ...

am dat paharul pana la fun... si dupa 15 minute de cand asteptam sa vada codruta a descoperit inelul din pahar... m-am emotionat, nu am putut sa scot nici un cuvant, codruta palangea, io eram cu ochi umezi ne-am imbratisat .. ne-am sarutat... lumea ne-a felicita... unii chiar ochii in lacrimi...

asa am cerut-o pe codruta de sotie, fara sa fiu in stare sa scot un cuvant :P, insa cred ca comunicarea non verbala a functionat la capacitate maxima ... abia dupa vreo 30 de minute m-am linistit cat de cat si m-am infipt in vinul negru de la ceachi...

DOAMNELOR SI DOMNILOR:

SUNT LOGODIT !!!!!!!!!!!!!!!!

ar mai fi de zis ca am descoperit o alta latura frumoasa a manstirii si aceea este strada larga, cu alei ei coline superbe, ca m-am bucurat de peisajele din manastire cu amintirea imaginii din iarna pe ulita... ca peisajele si zona au impresionat-o la fel de mult si pe codruta... ca lumea a fost multumita in final o parte mai dorind sa stea o zi...

a !!! ar mai fi de zis ca am reusit urrrr... dupa o tentativa esuata la adi jucan la revelion unde nu m-am sincronizat cu nicu pentru a ura ... ne-am iontors la noi la revelion cu un clopot confectionat dintr-o sticla de bere cu 2 cuie in interior... batuc la 5 dimineata cred ...l-am trimis pe bubu dupa camera de filmat si am tras o uratura impleticita :)) cu tot felul de scorneli.... si hohote de ras... si dai petrecere in continuare... cristi facuse fixatie pentru melodii de nunta, indeosebi cantecul miresei pe care cum ma intorceam sau nu eram atent la laptop il punea... pe la 6-7, codruta m-a recuperat ....

cred ca mai sunt o gramada de chestii despre revelion dar parca se cam lungeste scrierea asa ca poate mai revin ...

aa scurt si despre mancare , am facut o friptura la cuptor excelenta iar boca o ciorba cu ciolan afumat o nebunie...

va pup si va doresc un an excelent !!!