SANDA... COLONIA INGERILOR... ARTA LA PATRAT

Despre …..

Nici nu stiu daca imi ajunge timpul si “spatiul“ sa scriu ce s-a intamplat in week-end cu mine … klarrr e de bine si e mult mai calitativ... Si asta fara sa mai am cum sa merg in bar fly…

Inainte de toate e viner... a fost, cand trebuia sa inceapa week-endul si intr-un final am ajuns acasa dupa peregrinari …. am ajuns la Izvor adica de unde ma scoate metroul afara catre casa... Si am asteptat-o pe Ada sa ii dau biletele la Sanda ….si m-am oprint la magazine sa iau branza, vin si paine intrucat lipseau din dotarea de consum a casei …

Treburi administrative acasa, Codruta vopsea … si ne-am mai intins cu ceva administrative pana sa ne vedem cu Kost si chestii mai linistite asa de narghilea si bere…

a doua zi.. important ca deja sambata fiind, cam termin cu ce aveam de renovat prin apartament si structurarea programului duce catre concertul cu Sanda, adica ceva despre care am tot scris si stresat lumea….

Asa ca finele zilei de sabata a fost recompensat pe masura muncii, prin concertul cu Sanda Weigl, ce pe la 19 trebuia sa inceapa…. Am luat masa pe fuga si cu familia stransa la un loc cu inca ceva prieteni… am ocupat randul 5 din sala de teatru de la Odeon in intregime.

Ca un mare fan Costel (amic de al meu) a venit de la munte doar pentru concert, Aminia iubita lui petru…. Trebuia sa ajunga la concert din Bucuresti… I-am alaturat deoarece impreuna au intarziat la concert… unul din cauza traficului, ea din cauza cizmelor… dar sansa lor a fost lipsa unor suporturi de partituri… care au amanat incepere concertului cu vreo 20-30 de minute cred….

La concert… multa lume bunutza… de la Geoana si Mircea Toma…. Pana la Exarhu, domnii Tanase: Iulian si Stelian, Iurie Darie… si nu neaparat in ultimul rand cunostintele din vama … cei doi Shoni, Beni….. etc.

Desi nu era insotita de aceeasi muzicieni ce i-am ascultat alturi de ea in albumul primit de la Iulian Tanase, Sanda mi-a placut, voce superba, prezenta scenica … desi vizibil emotionata, in sala fiind si mama ei, s-a acomodat cu publicul bucurestean, atat de tare ca in final au fost cerute cel putin 3 bisuri… daca nu ma insel…

Desi nu erau aceeasi instrumentisti ce m-au fermecat pe inregistrarile ascultate prima data… si banda actuala era buna, vilonista parca nu reusea sa tina ritmul… insa contrabasistul si saxofonistul buni !!!!

Cred ca alegera desfasurarii concertului in teatrul Odeon a fost foarte buna… deoarece un concert cu ea trebuie sa fie unul in care sa o ai aproape, cred ca ne-a cantat cam putin… cred ca ar trebui sa vina mai des pentru concerte in tara…

Dupa concert am fost invitat la Shoni, la carciuma lui din Bucuresti, sa ne vedem cu artistii… cu ceva bautura, lautari… si alte distractii dintrastea… invitatia a fost ca o cireasa de pe tort si ma bucur ca astfel am avut ocazia sa o cunosc… ca am avut ocazia sa fim alturi oameni care apreciaza existenta undeva peste ocean a unei Maria Tanase, prin voce, a unei ambasadoare a muzicii romanesti prin repertoriul abordat…

Si desi am ramas cam singur la un moment dat, Codruta, Dumitru si Ioana parasindu-ma in primul val… si Cristina cu prietenii in al doilea val, a fost ok, am mai conversat cu lumea … si mai ales cu lautarul… scripcarul… Nea Jean… dupa cum singur mi-a spus, un tigan-lautar, cu o voce ce imi aducea aminte de taraf de haiduci… din neam de lautari, facand parte din familia Vijelie, numeroasa … deoarece asa cum spunea el: “…noi tiganii facem multi copii, sa mearga samanta mai departe…”, si ca sa imi confime mi-a povestit de familia de 7-8 copii din care provine...

Pe la un 2-3 s-a incheiat si petrecerea, nu inainte de a asista la o discutie interesanta cu Sanda si mama ei… mama care foarte dragutz ne-a invitat la Berlin sa o vizitam cand suntem prin oras…. Discutie presarata cu multe amintiri si povesti despre existenta a doua femei ce imi par extraordinare…

Duminica,

pentru ca e un week-end cultural si pentru ca aveam pe dupa pranz sa raman singur, Codruta mergand la Brasov… pentru ca Zetu imi zisese sa merg la o piesa in care juca la teatrul mic… pentru ca a venit si Mircea in Bucuresti… In pralabil … imi facusem si plinul de plimbat mergand aproape 3 ore prin oras pe jos… s-a intamplat sa merg la piesa de teatru: Colonia Ingerilor…

Celor care nu au citit postul anterior despre piesa de la Laptarie pe care am vazut-o in aceasta saptamna… le reamintesc ca de ceva vreme mi s-a parut ca am parte de diletantism teatral de fiecare data cand ies la teatru… am pus aceasta impresie si pe seama nepriceperii mele in ale teatrului…

Insa duminica am vazut o piesa de teatru pe care o consider una din cele mai bune din ultima vreme… o piesa de ARTA teatrala… si cand zic asta nu inseamna ca laud neaparat toti actorii din piesa … insa marea majoritate au jucat admirabil… Cristian Iacob a jucat mult mai bine decat in Laptarie, Zetu mi-a placut.. mi s-a parut doar putin incordat la un moment dat, de Repan sau Popescu… ce naiba sa mai zic ca e greu sa nu fie buni… regia si scenariul mi-au placut… ce sa mai zic de decoruri… v-as povesti mai multe dar cred ca mai potrivit este sa mergeti si sa vedeti piesa…

Am inteles ca a fost si premiata piesa… insa pentru amanunte mai googaliti si voi!!

La inceput nu ma prinsese, insa pe parcurs … invingand si starea de somnolenta ce ma luase de la masa servita chiar inainte de spectacol… am, reusit sa ma conectez si sa percep piesa…ceea ce mi-a creat o stare foarte placuta

Dragut am redescoperit, asa cum mi se intampla de minim 3-4 ori pe saptamana ca locuiesc intr-o zona faina… in centrul “cetatii”… iesind de la teatru am mai mers doar 100 metri si eram acasa…

O implinire a incheierii unui week-end fain… ce s-a incheiat acasa la un pahar de vin cu narghilea si povestiri din copilarie…

Am dormit pe canapea singur…
Excelent !!! … de acum ma asteapta Timisoara si expozitia…

p.s. stari de descries ar fi fost multe insa timpul pentru scris a fost foarte mic in ultima vreme…

pozele din spectacol sunt de pe situl teatrului mic: http://www.teatrulmic.ro/spectacole/colonia_ingerilor.html